STP Timișoara Forum: Foeni - STP Timișoara Forum

Salt la continut

Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Foeni

#1 Useril este offline   Andy 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 2.323
  • Inregistrat: 29 iunie 10
  • Sexul:masculin
  • Locatia:zona metropolitană
  • Interese:RATT, Timișoara și zona metropolitană

Postat 22 octombrie 2013 - 21:53

Foeni

(germană Föen, maghiară Fény, sârbă Venj, Fenj) este o comună din județul Timiș, Banat, România. Comuna Foeni include și satul Cruceni și are o populație de 1.733 persoane (2005).

Localități componente Cruceni
Atestare documentară 1289, ("Föen")

Localizare:
Situată în sud-vestul județului Timiș, la granița cu Serbia, localitatea Foeni se află la o distanță de 42,1 km de municipiul Timișoara (pe drumul județean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversată de drumul național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar pe direcția nord-sud, comuna este străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună este expusă la pericolul de inundații. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, Foeni-ul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale.
Imagine postata
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________
wiki

Cruceni (germană Kreuzstätten, maghiară Temeskeresztes, Keresztes) este o localitate în județul Timiș, Banat, România. Face parte din comuna Foeni și are o populație de 533 locuitori (2002), majoritatea maghiari.

Cruceni este o localitate de graniță, situată la mică distanță de granița dintre România și Serbia. Se învecinează la nord cu centrul de comună, Foeni este amplasat la 3 km nord, pe drumul național DN59B. Pe același drum dar la sud, se află satul vecin Grăniceri. Cruceni este capăt de linie și are stație de cale ferată proprie la calea ferată Timișoara-Cruceni, linia fiind operată de operatorul privat Regiotrans.

Cruceniul se situează la mică distanță de râul Timiș, într-o zonă cu grad ridicat de risc de inundație. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, satul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale.

Pe teritoriul satului a fost descoperit un cimitir de înhumație din Epoca bronzului, în care au fost găsite mai multe obiecte decorate.

Numele satului este legat de așa-zisul "locul crucii", unde era amplasat vechiul sat și de unde numele de Cruceni. Localitatea a fost colonizată de germani (șvabi) la 1722, anul primei atestări documentare. Așezarea a fost proiectată după metodele austriece ale satelor de coloniști din Banat, cu străzi drepte și perpendiculare. La 1780 s-a zidit prima biserică, romano-catolică. Cea nouă a fost construită în 1914.

După instaurarea dualismului austro-ungar în 1868, la Cruceni încep să vină primele familii de unguri, cultivatori de tutun. Se instalează atunci 75 de familii cărora li se distribuie câte un lot de teren cu câte 1 jugăr de teren intravilan și 7 jugăre de teren arabil. Spre sfârșitul secolului XIX satul devine majoritar unguresc, iar germanii se retrag în alte localități. La 1895 se instalează un nou val de coloniști maghiari, proveniți din toate părțile Ungariei. În această perioadă, până la primul răzbi mondial, administrația maghiară duce o politică de colonizare cu maghiari. În consecință, Cruceniul își dublează populația între 1880 și 1920, trecând de 1.000 de locuitori. După 1921 satul primește numele românesc Cruceni.

La recensământul din 2002, populația Cruceniului era de 533 locuitori, dintre care 286 maghiari (54%), 228 români (43%) și 19 de alte naționalități.[2]
wiki
0

#2 Useril este offline   Andy 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 2.323
  • Inregistrat: 29 iunie 10
  • Sexul:masculin
  • Locatia:zona metropolitană
  • Interese:RATT, Timișoara și zona metropolitană

Postat 22 octombrie 2013 - 21:57

Sate fără biserici, biserici fără noroc...

Citeaza

Ca un monument de artă abstractă, scheletul de lemn al capelei ortodoxe aflate în construcție în satul timișean Cruceni străjuiește pe marginea străzii centrale a satului invitând, ca orice lăcaș de cult, la meditație și rugăciune.

Când va fi gata, bisericuța abia dacă va putea primi în ea zece credincioși: comunitatea ortodoxă din acest sat de la frontieră e mică, dar numără totuși de aproape 20 de ori mai mulți enoriași, însă și peste ei a trecut criza, iar casele Domnului nu se pot înălța numai pe bază de evlavie. În plus, durata de construire a capelei de la Cruceni, începută cu peste doi ani în urmă, a devenit deja invers proporțională cu mărimea lăcașului.

Și nu este singurul caz: nu departe de Cruceni, la Giera (sat în care locuiește o altă comunitate ortodoxă lipsită de un lăcaș propriu de cult), se află în construcție de peste trei ani o bisericuță de zid la fel de modestă în dimensiuni și la fel de încremenită în proiect.

Numărul comunităților ortodoxe românești din Banat cu lăcașuri de cult în lentă construcție, proporțional cu puterea economică a enoriașilor, sau în care aceștia au reușit să-și dureze doar o capelă discretă, de tip bonsai (precum cea de la Țipari), este de aproape 40, însă în afara acestora există și peste 20 în care ortodocșii români nici nu au îndrăznit să-și ridice vreunul.

Dacă unele se află în situația aceasta pentru că localitățile înseși nu sunt altceva decât simple cătune (precum satul Vizma din comuna Secaș, dacă poate fi numit sat un pâlc de cinci gospodării efectiv locuite) ori au așteptat în liniște să devină străzi ale metropolei (ca Rudicica), există și destule, unele dintre ele chiar cu statut de reședință de comună, în care faptul că numărul de credincioși ortodocși români depășește cu mult suta n-a fost suficient pentru a dobândi o biserică proprie: așa este cazul la Tormac, la Grăniceri, la Otvești, la deja amintita Giera sau la Vizejdia.Firește, comunitățile fără biserici nu au nici un preot al lor, ele fiind arondate, pentru acoperirea nevoilor spirituale, unor parohii vecine. Pentru aceste mii de credincioși care trebuie să plece în alte sate ca să se roage sau care-și pun nădejdea că în bisericuța la care i-au pus temelia se va putea sluji în câțiva ani, polemicile pe marginea construirii de biserici sunt lipsite de logică: aveți dreptate, spun ei, în ultimii 20 de ani s-au construit mai multe biserici decât spitale, dar din 20 de capele precum cele de la Cruceni abia s-ar putea face un dispensar și, poate, ar fi mai de folos să fie numărate vilele însutit mai numeroase construite din deturnarea banului public, cu aceeași lipsă de respect și pentru cele ale sufletului, și pentru cele ale trupului.
renasterea.ro


În Timişoara sunt prea multe iar în sate prea puţine sau deloc.

0

Arata acest topic


Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi