STP Timișoara Forum: Perioada anilor 1914 - 1918 - STP Timișoara Forum

Salt la continut

Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

Perioada anilor 1914 - 1918

#1 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 19:10

Perioada anilor 1914 - 1918

> Primele vagoane remorci construite local
> Primul Război Mondial şi ultimii ani ai dominaţiei Imperiului Austro-ungar

0

#2 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 19:22

Anul 1914

Dezvoltarea oraşului

Din anul 1900, oraşul s-a dezvoltat prin construirea multor clădiri cu destinaţii specifice, instituţii social-politice, mai ales datorită demolării fortificaţiilor: Azil, Policlinică şi Spital de copii (1904), Liceu comercial (1914), Liceul Piarist (1908-1909), Liceul de fete (1903-1904), Liceul de băieţi (1902-1903), Poşta Centrală (1910-1913), Palatul Neptun (1913-1914), instituţii bancare: Banca Timişoara (1911), biserici: Biserica Ortodoxă Română din Fabric (1911-1912), instituţii administrative: Palatul Societăţii Timiş-Bega (1900-1902), instituţii economice: Abatorul (1904-1905). În 1914 existau deja în Timişoara 5590 clădiri. Chiar dacă Iosefinul era cel mai important cartier economic, datorită gării şi portului, cele mai multe dintre ultimele construcţii s-au realizat în Elisabetin. O adevărată curiozitate arhitectonică reprezenta Biserica Catolică din P-ţa Bălcescu, realizată între anii 1913-1919 în "stil neogotic", în cvartalul ridicat între P-ţa Plevna şi Spl. T. Vladimirescu.

Liceul Piarist
Imagine atasata: Piaristen 1.jpgImagine atasata: Piaristen 3.jpgImagine atasata: Piaristen 12.JPG

Poşta Centrală
Imagine atasata: Ensemble 1.jpgImagine atasata: Post 2.JPGImagine atasata: Post 5.jpg

Palatul Neptun
Imagine atasata: Neptun 2.jpgImagine atasata: Neptun 15.jpgImagine atasata: Neptun 18.jpg

Biserica Ortodoxă Română din Fabric
Imagine atasata: Biserica Romana 2.JPGImagine atasata: Biserica Romana 5.jpgImagine atasata: Biserica Romana 7.jpg

Abatorul Comunal
Imagine atasata: Schlachthof 1.jpgImagine atasata: Schlachthof 4a.jpgImagine atasata: Schlachthof - gelaufen 1914.jpg

Palatul Societăţii Timiş-Bega
Imagine atasata: Regulierung 1.jpgImagine atasata: Regulierung 2.jpgImagine atasata: Regulierung 3.jpg
0

#3 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 19:26

La 26 iulie 1914 se anunţa izbucnirea Primului Război Mondial, prin afişe lipite pe zidurile cetăţii, iar după două zile, Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia. Starea de asediu s-a introdus în Timişoara pe data de 7 septembrie 1916, când România s-a aflat în stare de război cu Tripla Alianţă. Din cauza războiului, întreg personalul de mişcare trebuia mobilizat, intreprinderea fiind silită a angaja tineri sub 18 ani, femei şi bărbaţi care nu au putut fi trimişi pe front. În anul 1914, pentru prima dată de la introducerea tramvaiului, a fost necesar scăderea numărului de unităţi din circulaţie, cu două vagoane, până la reorganizarea exploatării cu noul personal de mişcare, situaţia stabilizându-se în 1915. Câte un vagon s-a scos de pe liniile I și III, neafectând însă programul de mers. Dezavantajul îl dețineau vatmanii, nemaiavând timp de repaus la capetele celor două rute.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 26 VM

Gara Iosefin - plecarea soldaților pe fron
Imagine atasata: tm 1916.png

Parcul de tramvaie

Pentru mărirea capacităţii pe linia principală I, a fost luată hotărârea avantajului remorcii, în locul introducerii în plus a vagoanelor motor pe acest traseu. În prima parte a anului 1914, Temesvári Villamos Városi Vasút a reuşit să construiască în atelierele proprii o remorcă. Era primul vagon construit în Timişoara, anul acesta lansându-se tradiţia construcţiei de tramvai în oraş, care s-a sfârşit în anul 1990, cu tipul Timiş 2.

Această remorcă a fost construită ca o copie după modelul de tramvai cu cai, din care mai existau două exemplare, arătând exact ca şi acele vagoane. Ciudat este faptul că remorca a fost singurul fel de vagon care nu are un tip / denumire proprie. Nu i s-a dat niciun nume de către societate. I s-a atribuit nr. 01, pentru distincţia motorului tip A nr. 1. Din cauza războiului, remorca nouă, împreună cu cele două remorci existente, nu au fost puse în circulaţie. Din cauza problemei cu personalul, au fost retrase două vagoane motor din circulaţia zilnică, pe trasee fiind utilizate 26 vagoane motor solo.

Parcul de tramvaie 31.12.1914 = 47 vagoane
> Vagoane motor = 37
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 20 buc. - tip B - nr. parc 18-37
> Vagoane remorci = 10
- 9 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
- 1 buc. - construcție TVVV - nr. 01
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
0

#4 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 19:31

Circulaţia

Liniile de tramvai fiind dublate în anii trecuţi, la staţiile finale nu s-au mai construit deviatoare, pentru manevrarea remorcilor. Aspectul punctului final de oprire consta într-o formă similară literei din alfabet "Y", în sensul că liniile duble, ajungând înaintea staţiei, se uneau într-o linie simplă, care se continua de-a lungul peronului staţiei, apoi şinele erau întrerupte brusc, fiind capăt de linie.

Exemplu: staţia finală de la Gara Iosefin
Imagine atasata: Frontal 9 - gelaufen 1919.jpgImagine atasata: Frontal 10 - gelaufen 1917.jpgImagine atasata: Frontal 17.jpg

Conducerea circulaţiei tramvaielor a trebuit să adopte un nou sistem de manevrare a remorcii la aceste capete de traseu, pentru a putea fi exploatate din nou remorcile. De acum înainte, la fiecare punct final, asemeni Gării Iosefin şi P-ţa Sarmisegetusa pentru linia I, acolo unde se vor introduce remorcile pe traseu, va fi câte un vagon remorcă în aşteptare pe linia dublă, chiar înainte de macazul unirii şinelor în linie simplă.

Tramvaiul cu remorcă soseşte de pe traseu pe linia cu remorca staţionată, se decuplează de remorca sa, înainte de macaz, apoi porneşte, împingând remorca staţionată, până în dreptul staţiei, pe linia simplă. Astfel, remorca cu care a venit vagonul motor devine remorcă staţionată, în aşteptare pentru următorul vagon motor, iar fosta remorcă garată se va cupla la vagonul motor sosit, cu care va pleca în cursă, pe linia paralelă cu remorca devenită staţionară. Sistemul acesta va dăinui până la introducerea buclelor de întoarcere.

Imagine animată cu sistemul de manevrare a remorcilor la capete de traseu
Imagine atasata: Grafik Stossbeiwagen.gif

Statistici an 1914
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 8.153.695
> numărul locuitorilor oraşului - 72.000
> numărul tramvaielor în parc - 47 Tv = 37 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 26 VM
0

#5 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 03 noiembrie 2016 - 18:28

Anul 1915

Reţeaua de tramvai

Porţiunile rămase cu linie simplă au fost dublate în 1915: P-ţa Traian - Banatim şi P-ţa Badea Cârţan - Gara de Est. Pe tot parcursul porţiunii spre Gara Fabric şi spre Banatim, a fost introdus sistemul de şine cu canal, mai grele, de 59,2 kg/m liniar, pentru remorcarea vagoanelor de marfă ale Căilor Ferate Maghiare, în vederea începerii transportului de marfă folosind liniile de tramvai, sistem ce a născut în anul 1916. Înlocuirea întregului tronson Gara Fabric - Banatim a fost terminată definitiv în primăvara 1918.

Linia de tramvai dublă din Str. Ştefan cel Mare (Fö utca), în fata Fabricii de ghete Turul (Banatim)
Imagine atasata: Turul 2.jpg

Foto: Maximilian Dörrbecker
Imagine atasata: 800px-Straßenbahnnetz_Timișoara_1915.jpg
Legendă
- roşu - linie dublă;
- portocaliu - linie simplă;
- verde - linie abandonată;
- I-V - numerele traseelor.

Stabilizând organizarea personalului format din minori, femei şi bărbaţi netrimişi la lupte, s-a putut reveni la programul de circulaţie stabilit dinaintea declanşării războiului mondial, cu 28 vagoane în circulaţia zilnică.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 28 VM

De-a lungul anilor, de la introducerea exploatării electrice, în P-ţa Traian a existat o încruţişare ale liniilor de tramvai pentru a oferi patru direcţii de mers din această piaţă, spre: Gara Fabric, P-ţa Sarmisegetusa, Banatim şi Cetate. Însă macazurile şi încruţişările nu ofereau o bună trecere a tramvaielor dintr-o direcţie în alta, legăturile fiind construite strict pentru necesitatea direcţionării vagoanelor pe cele trei trasee care traversau P-ţa Traian, doar pentru direcţiile dinspre P-ţa Romanilor spre: Gara Fabric, P-ţa Sarmisegetusa şi Banatim.

Imagine atasata: Palatul Mercur 7.jpg

Înaintea întregirii şinelor de pe tronsonul Gara Fabric - Banatim, s-a refăcut întreaga infrastructură din P-ţa Traian, pentru buna circulaţie din viitor a transportului de persoane, în paralel cu cel de marfă. S-au adăugat încruţişările lipsă, pentru a permite trecerea intersecţiei din orice punct, de pe oricare şină a liniei duble. Astfel, trecerile de-a lungul pieţei s-au putut manevra:

- din Nord spre Sud - vagoanele de marfă şi tramvaiele care se retrag spre depou;
- din Nord spre Vest - linia III;
- din Est spre Vest - linia I;
- din Sud spre Vest - linia II.

Încruţişările duble înspre Gara Fabric au fost terminate în primăvara 1915, iar partea înspre Banatim, în toamnă.

Foto: RATT - P-ţa Traian în timpul refacerii infrastructurii
Imagine atasata: 054 Pag.104-105.jpgImagine atasata: DSCF1421_resize.jpgImagine atasata: DSCF1423_resize.jpg

Parcul de tramvai

În anul 1914 s-au comandat la Uzinele Siemens Schuckert Budapesta 6 buc. vagoane motor tip B, furnizate anul acesta. Acestea reprezentau ultimul lot de vagoane tip B cumpărate, nr. 38-43. Fiind în total 26 vagoane mari tipul B, a fost posibilă deservirea liniilor I, II şi III de către aceste vagoane, plus cu un vagon tip A, fiind necesare 27 buc. pentru cele trei trasee principale. Pe linia V era pus în circulaţie doar un vagon tip A. Tot în acest an, s-a mai construit în regie proprie încă o remorcă, similară celei executate anul precedent.

Parcul de tramvaie 31.12.1915 = 54 vagoane
> Vagoane motor = 43
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
> Vagoane remorci = 11
- 9 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
- 2 buc. - construcție TVVV - nr. 01-02
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Statistici an 1915
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 9.853.139
> numărul locuitorilor oraşului - 72.000
> numărul tramvaielor în parc - 54 Tv = 43 VM + 11 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 28 VM
0

#6 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 15:18

Anul 1916

Reţeaua de tramvai

În baza contractului de concesiune, intreprinderea Temesvári Villamos Városi Vasút - TVVV avea dreptul de a efectua transporturi de persoane şi transporturi de marfă. În perioada anilor 1899-1904 s-au transportat pe traseul Gara Fabric - Depou tramvaie exclusiv vagoanele Căilor Ferate Maghiare (MAV), care soseau la stabilimentul propriu, aducând combustibil pentru uzina proprie, aflată în perimetrul depoului. Uzina a fost construită în anul electrificării tramvaiului 1899, în vederea producerii energiei electrice pentru tramvaie. Pentru alte firme nu s-au transportat mărfuri. Odată cu transferul transportului cu tramvaiul în contul oraşului, din 1904 nu s-a mai transportat combustibil pentru depou, deoarece electricitatea reţelei aeriene era asigurată de Uzina Electrică Comunală.

Între anii 1915-1916, refăcându-se suprastructura de la Gara Fabric până la Banatim, s-a creat posibilitatea deschiderii transportului regulat a vagoanelor de mărfuri. În anul 1916 s-a construit linia industrială spre Fabrica de Bere Timişoreana, cea mai veche fabrică de bere din actuala Românie. În ziua de 8 august 1916 a luat fiinţă transportul de marfă, în adevăratul sens, utilizând infrastructura existentă a tramvaielor, între conexiunile fabricilor, firmelor private şi Gara Fabrică. Pentru legătura cu căile ferate de stat, s-a folosit vechea conexiunea de la Gara Fabrică, care nu a mai fost folosită din anul 1904. Prima firmă racordată la reţeaua de tramvaie, la această dată, a fost Fabrica de Bere Timişoreana, industrie cu tradiţie în Fabric din anul 1718. Conexiunea fabricii era prin macazele construite în intersecţia de astăzi din P-ţa A. Vlaicu, la linia II tramvai, parcurgând traseul pe şinele acestora:

- Gara Fabric - P-ţa Badea Cârţan - P-ţa Traian - P-ţa A. Vlaicu - Fabrica de Bere.

Traseul vagoanelor de marfă pentru Fabrica de Bere
Imagine atasata: 1916.jpgImagine atasata: bere.png

Înfiinţată în 1718, la iniţiativa autorităţilor austriece sub comanda Prinţului Eugen de Savoia, Fabrica de bere din Timişoara a dobândit o poziţie importantă, şi anume, aceea de a satisface o mare necesitate: nevoia de suplimentare a apei potabile din oraş. Din momentul înfiinţării sale şi până în 1800, nivelul producţiei a fost de aproximativ 5.000 hl/an. Locaţia actuală păstreaza urmele timpurilor străvechi datorită prezenţei clădirilor originale: clădirea administrativă, clădirea în care se fierbea berea şi coşul cazanului cu foc direct.

Fabrica de Bere
Imagine atasata: prioritati-banatene-fabrica_bere1.jpgImagine atasata: Fabrica de bere Timisoreana.jpgImagine atasata: fab.jpg
0

#7 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 16:15

Parcul de tramvaie

La Gara Fabric exista vechea conexiune cu Căile Ferate Ungare (M.A.V.), utilizată în perioada 1899-1904, fiind acum repusă în funcţiune. Vagoanele M.A.V., în principal vagoane refrigorifice pentru transportul berii, au fost remorcate de noua locomotivă electrică cumpărată în acest an. Locomotiva a fost comandată încă din anul 1914, la Fabrica de Vagoane "Weitzer" din Arad, însă nu a putut fi livrată decât anul acesta, din cauza priorităţii comenzilor armatei la fabrica respectivă. După numai cinci luni, cu ajutorul acestei locomotive, s-au transportat până la sfârşitul anului, 26.973 t/km. În atelierele proprii, în 1916 a fost construit al treilea vagon remorcă, nr. 03, similar cu cele construite în anii 1914-1915, fiind şi ultimul vagon remorcă de acest fel construit în Timişoara. În sfârşit, cele trei remorci construite local au fost puse în circulaţie în scopul pentru care au fost realizate, ca ataşamente la vagoanele tip B pe linia I, datorită saltului numărului de călători.

Locomotiva în incinta Fabricii de Bere, cu un vagon refrigorific
Imagine atasata: Bierfabrik 1.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1916 = 55 vagoane
> Vagoane motor = 43
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
> Vagoane remorci = 12
- 9 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Foto: RATT - Abonament lunar pe luna august valabil pe toate liniile, din anul 1916, cu preţul de 6 coroane
Imagine atasata: Bilet_Timisoara.jpg

Statistici an 1916
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 13.202.801
> numărul locuitorilor oraşului - 72.000
> numărul tramvaielor în parc - 55 Tv = 43 VM + 12 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 31 Tv = 28 VM + 3 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 26.973 t/km
0

#8 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 16:47

Anul 1917

Războiul mondial a avut consecinţe grave asupra maselor muncitoare. Urmărind satisfacerea intereselor economice şi politice, clasele exploatare ale Austro-Ungariei au aruncat povara războiului în spinarea oamenilor muncii. O parte a întreprinderilor industriale a fost militarizată şi orientată spre producţia de război. A sporit durata zilei de lucru şi s-a extins utilizarea muncii femeilor şi copiilor în fabrici, în locul bărbaţilor trimişi pe front. Orele de muncă au fost mărite, până la 16 ore pe zi, de asemenea şi programul de muncă al copiilor şi femeilor, la 12 ore. Din Timişoara au fost mobilizaţi şi trimişi pe front 12.832 bărbaţi, dintre care mulţi nu s-au mai întors la familiile lor. În 2 decembrie 1917 peste 4000 de oameni au ieşit în stradă şi au cerut încheierea imediată a păcii, încetarea războiului.

Tarife

Din anul 1915, s-a înregistrat la Timişoara o creştere neobişnuit de mare la preţurile alimentelor de bază. De la introducerea tramvaiului electric, preţurile biletelor şi abonamentelor nu au mai suferit modificări. Din cauza scumpirilor generale din urma Primului Război Mondial, preţul biletelor şi abonamentelor au fost majorate din 1 august 1917:

- secţiunea I - de la 8 filleri (4 cor.) la 10 filleri;
- secţiunea II - de la 12 fl. (6 cor.) la 14 fl.;
- secţiunea III - de la 14 fl. (7 cor.) la 16 fl.;
- secţiunea IV - de la 20 fl. (10 cor.) la 22 fl.;
- secţiunea V - de la 24 fl. (12 cor.) la 26 fl;
- biletele tur-retur - de la 24 fl. (12 cor.) la 26 fl.

Abonamentele lunare au fost crescute cele de 6 cor. la 7 cor., cele de 8 cor. la 9 cor., iar cele de 10 cor. la 11 cor. Abonamentele anuale s-au scumpit de la 100 cor. la 112 cor. În schimb, abonamentele pentru muncitorii şi funcţionarii comunali au rămas la aceleaşi tarifuri.

Aceşti ani au fost o grea încercare şi pentru intreprinderea tramvaielor. Aproape întreg personalul de mişcare şi de atelier a fost mobilizat. Încasatorii au fost înlocuiţi corespunzător de femei, însă problema consta înlocuirea vatmanilor, funcţie care pretindea desfăşurată numai de oameni sănătoşi. Intreprinderea a fost silită a-i înlocui cu bărbaţi care nu erau pe front şi cu tineri sub 18 ani, printr-o instrucţie deosebit de atentă pentru aceştia. Întreţinerea vagoanelor şi a liniilor se făcea cu prizonierii de război. Direcţiunea s-a folosit şi de controlorii de bilete, numindu-i vatmani. Chiar dacă nu exista controlor de bilete în fiecare vagon, circulaţia tramvaielor nu a fost oprită sau redusă.
0

#9 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 17:04

Transportul de marfă

În 1917 s-au conectat la transportul de marfă pe liniile de tramvai trei intreprinderi:

> Fabrica de Pantofi "Turul" (locul actual Banatim), cu traseul:
- Gara Fabric - P-ţa Badea Cârţan - P-ţa Traian - P-ţa A. Vlaicu - Cimitir Buziaşului - Str. 1 Decembrie 1918 - Banatim, în lungime de 180 m;

Linia de garaj a fabrticii "Turul"
Imagine atasata: turul.png

> Industria Lânei (pe actualul Bd. Take Ionescu, unde se află Poliţia Jud. Timiş), cu traseul:
- Gara Fabric - P-ţa Badea Cârţan - Bd. T. Ionescu - Industria Lânii, în lungime de 725 m;

Linia de garaj a Industriei Lânii
Imagine atasata: lana.png

> Serviciul Salubrităţii Comunale (pe locul actualei Str. Baader), cu traseul:
- Gara Fabric - P-ţa Badea Cârţan - Bd. T. Ionescu - Serviciul Salubritate.

Linia de garaj a Serviciului de Salubritate
Imagine atasata: salubritate.png

Harta oraşului cu liniile industriale din anul 1917
Imagine atasata: 1917-1.jpg

Foto: RATT - Linia industrială spre Industria Lânii ce a trecut prin faţa sediului central în Bd. T. Ionescu
Imagine atasata: doc (5).jpgImagine atasata: doc (6).jpgImagine atasata: temesvar_08.jpg

Foto: RATT - construcţia liniei industriale pentru Serviciul Salubrităţii Comunal din Str. Baader
Imagine atasata: Bulevardul_Ionescu_-_Strada_Baader.jpg
0

#10 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 17:36

Despre intreprinderi

Intreprinderea "Turul" sau Fabrica de Ghete Turul / Cipőgyár Részvénytársaság, mai târziu Banatul, iar din 1991 Banatim, fabrică de încălţăminte, a fost construită într-un an, sub prima denumire de "Turul" Fabrica de Pantofi S. A., deschisă în februarie anul 1901. Cu sprijinul material şi moral al oraşului, fabricantul Alfred Fränkel din Mödling, a pus în funcţiune în cartierul Fabric, o fabrică de pantofi. A devenit proeminentă şi avea producţie mare, clădirile sale aflându-se pe Calea Buziaşului din zona Fabric. Era o construcţie în sistem elveţian, cu amenajări practice şi moderne, demnă de a fi vazută.

Fabrica Turul
Imagine atasata: Turul 2.jpgImagine atasata: Turul 3.jpgImagine atasata: Turul 10.jpg

Fabrica de produse textile de renume naţional, fondată în Timişoara în prima decadă a secolului XX, în vara anului 1905, a fost Industria Lânii, ILSA S.A. / Gyapjuipar sau Wollindustrie. ILSA a fost una dintre fabricile timişorene cu cei mai mulţi angajaţi şi cu o reputaţie de a ţine la bunăstarea angajaţilor. Producţia a început în martie 1906 dar cum numărul fusurilor se mărise la 13.000, fabrica a continuat să se extindă, devenită prima fabrică maghiară de camgarn. În 1914 s-au pus bazele ţesătoriei, cu 150 de războaie, iar în 1917 a fost cumpărată şi fabrica de textile aflată în vecinătate, Industria Lânii ajungând să domine întregul cartier, atât ca spaţiu cât şi în privinţa capacităţii de a angaja mână de lucru.

Activitatea de salubrizare s-a desfăşurat în municipiul Timişoara încă de la începutul dezvoltării economice şi sociale a fostei cetăţi. În acele timpuri activitatea se efectua cu căruţaşi particulari, colectarea efectuându-se de două ori pe săptămână. Ca unitate economică de sine stătătoare, salubritatea s-a înfiinţat în anul 1911 funcţionând ca un serviciu comunal. Prima sursă bibliografică apare odată cu trecerea acestei activităţi la Primăria oraşului, în anul 1911, odată cu apariţia „Regulamentului de colectare şi transport al gunoiului menajer pe raza oraşului Timişoara“. Acest regulament se referea la aria construită în zonele de locuinţe din Fabric, Iosefin şi Elisabetin, de unde gunoiul menajer se colecta şi transporta cel puţin la două zile.

Statistici an 1917
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 17.187.491
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 55 Tv = 43 VM + 12 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 33 Tv = 28 VM + 5 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 83.245 t/km
0

#11 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 17:58

Anul 1918

Tarife

După un an de la majorarea tarifelor biletelor, acestea trebuiau scumpite din nou, din cauza energiei electrice care s-a majorat cu 50%, a măririi salariilor personalului, scumpirii materialelor şi a pieselor de schimb. Personalul provizoriu ce înlocuia bărrbaţii trimişi pe front, format din tineri sub 18 ani şi persoane care nu au putut fi trimise la lupte, aceştia au cerut încontinuu ridicarea salariului, organizând chiar şi o grevă. Direcţiunea tramvaielor a fost nevoită să le îndeplinească dorinţele, pentru a nu scădea activitatea de circulaţie a tramvaielor.

La 1 iulie 1918, biletelor li s-au atribuit preţurile:
- secţiunea I - 14 fl.;
- secţiunea II - 18 fl.;
- secţiunea III - 20 fl.;
- secţiunea IV - 26 fl.;
- secţiunea V - 30 fl;
- bilet tur-retur - 30 fl.

Abonamentele s-au majorat:
- pentru funcţionarii comunali de la 3 cor. la 5 cor.;
- pentru muncitori de la 4 cor. la 6 cor.;
- abonamentele de 7 cor. au urcat la 9 cor.;
- celelalte de la 9 cor. la 11 cor. şi cele de 11 cor. la 13 cor;
- abonamentele anuale ce costau 112 cor., au devenit de 136 cor.

Din cauza lipsei de cărbuni pentru Uzina Electrică, s-au redus două tramvaie din circulaţia zilnică, de pe liniile I și III, fiind exploatate 26 vagoane în loc de 28. Programul de circulație nu a fost afectat, însă vatmanii de pe cele două trasee nu mai beneficiau de timpi de repaos la stațiile finale. Pe traseele I, II şi III erau în circulaţie numai vagoane motor tip B, iar pe linia I au fost cuplate şi cele 3 remorci existente. Pe linia V circula câte un vagon tip A.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 26 VM + 5 VR
0

#12 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 18:10

Transportul de marfă

La transportul de marfă, s-a conectat Fabrica de Ciocolată Kandia, cu sediul în Str. Pestalozzi şi traseul:
- Gara Fabric - P-ţa A. Vlaicu - Str. Pestalozzi (Str. Învăţătorilor);

Linia de garaj a fabricii Kandia
Imagine atasata: candia.png

Abatorul Comunal, cu traseul:
- Gara Fabric - P-ţa Traian - Banatim - Str. 1 Decembrie 1918 - Str. Johann Guttenberg - Bd. Eroilor de la Tisa - Abator, cu lungimea liniei de garaj de 552 m.

Linia industrială pentru Abatorul Comunal
Imagine atasata: abator.png

Marfa transportată a luat un avânt puternic. Pentru deservirea Abatorului s-a construit linie din prelungirea celei existente pentru fabrica Turul, din Str. 1 Decembrie pe Str. Johann Guttenberg şi pe Bd. Eroilor de la Tisa.

Harta cu liniile industriale din anul 1918
Imagine atasata: 1918.jpg

Fabrica Kandia a fost o fabrică de ciocolată și produse zaharoase din Timișoara, prima fabrică de ciocolată din România, înființată în 1890, pentru început într-un mic atelier. După începuturile din 1890-1895, când se lucra cu câţiva oameni, din 1917 fabrica se numeşte oficial Kandia, aşa cum s-a numit o bună perioadă insula Creta, devenind în scurt timp lider pe noua piaţă românească, din anul 1920.

Cele 11 clădiri ale Abatorului Comunal au fost ridicate între anii 1904 şi 1905, după planurile arhitectului László Székely. Abatorul era una dintre cele mai moderne unităţi de acest gen din ţară, fiind dotat cu cele mai moderne utilaje şi instalaţii pentru perioada aceea. Evoluţia Timişoarei în perioada din jurul anului 1900, mai ales creşterea masivă a populaţiei, a făcut necesară construirea unui abator, care să corespundă principiilor de igienă şi normelor de sănătate publică ale perioadei respective.

Abatorul Comunal
Imagine atasata: timisoara097_or-600x400.jpgImagine atasata: www.pinterest.com.jpegImagine atasata: abatorul-de-altadata-timisoara-foto-ratt.ro_.jpg
0

#13 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.121
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:RATT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 18:23

Unirea Banatului cu România

În lunile ianuarie-iunie 1918, oraşul a devenit un focar revoluţionar, apoi printr-un şir de greve şi demonstraţii, de către muncitori, în zilele de 20, 26, 27, 29, 30 şi 31 octombrie, s-a cerut democratizarea ţării. Străzile au devenit neîncăpăoare de mii de muncitori români, nemţi, maghiari şi sârbi, acestora alăturându-li-se şi tramvaiştii, după ce s-a oprit circulaţia vagoanelor.

În 28 octombrie 1918, în şedinţa consiliului comunal s-a hotărât dezlipirea Timişoarei de Austria. În 31 octombrie s-au constituit consilii militare maghiar, svăbesc, român, evreu şi sârb, încercând să preia controlul asupra provinciei. În aceeaşi zi a avut loc proclamarea Republicii Bănăţene, a cărei capitală urma să devină Timişoara. Românii bănăţeni s-au opus Republicii Bănăţene, cerând unirea cu patria mamă, Regatul României. La 15 noiembrie 1918 a avut loc ocuparea oraşului de către armata sârbă, care dorea alipirea Banatului românesc la Regatul Serbiei. La 1 decembrie 1918, delegaţii bănăţeni cer categoric la Alba Iulia unirea Banatului cu România, zi în care s-a şi înfăptuit actul Unirii, iar în 3 decembrie intră în Timişoara trupele coloniale franceze, care supraveghează forţele sârbeşti de ocupaţie.

De la înfiinţarea tramvaiului cu cai, construcţia lucrărilor de cale ferată a societăţii de tramvaie a fost încredinţată inginerului Enric Baader. Dând dovadă de o mare pricepere, deşi încă tânăr, la 22 de ani, a fost numit la data de 1 iulie 1869 director al societăţii. A condus intreprinderea timp de 50 de ani, trecând la pensie în ziua de 1 septembrie 1918. De atunci intreprinderea a fost condusă de inginerul Iosif Brieger, detaşat de la serviciul tehnic comunal.

După întoarcerea de pe front a personalului de exploatare în luna noiembrie 1918, bărbaţii şi-au reluat posturile locurilor de muncă în perioada noiembrie - decembrie. Personalul angajat provizoriu pe timp cât a durat războiul, format din femei, tineri sub 18 ani şi din bărbaţi care nu au putut fi trimişi la luptă, a fost concediat. În total erau 233 persoane în serviciul tramvaielor, cu un salariu anual total de 1,682.151.18 coroane.

Statistici an 1918
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 19.769.428
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 55 Tv = 43 VM + 12 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 31 Tv = 26 VM + 5 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 213.695 t/km
0

Arata acest topic


Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi