STP Timișoara Forum: Recas - STP Timișoara Forum

Salt la continut

Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Recas

#1 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 10 ianuarie 2010 - 15:31

Recaş

Imagine postata

Localități componente - Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoș și Nadăș.
Populatie (in 2002) - 8.560 locuitori
Atestare documentară (din 1319)
Locatie - situat la o distanță de 21 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70). Orașul are acces și la aeroportul Timișoara, aflat la 20 de km distanță.

Imagine postata
____________________________________________________________________________




Centrul Intermodal Timisoara

Imagine atasata: 1.jpg

Amplasat in sudul orasului Recas, realizarea centrului intermodal ( Centru Intermodal Regional de Transport Marfa Timisoara ) este preconizata pe coridorul paneuropean IV, intre liniile de ferate si rutiere (E70 si magistrala CF 900). Accesul marfurilor se poate realiza atat pe cale rutiera cat si pe cale ferata, terminalul de containere beneficind pe langa modalitatile clasice ale transportului de marfa neasistat si de 2 linii speciale pentru transportul de marfa asistat (RoLa). Platformele sale de schimb intermodal precum si cele logistice pot contribui masiv la cresterea economica a orasului Recas si a intregului judet, in special daca se acceseaza Programul Operational Sectorial “Transport” pentru finantarea centrului.

Imagine atasata: 2.jpg

La ora actuala monopolul CFR Marfa se clatina, compania fiind cel putin necompetitiva in comparatie cu operatorii europeni. De asemenea trebuie spus ca platformele de schimb intermodal din Romania se rezuma din pacate, in cea mai mare parte, la o serie de triaje invechite. Bineinteles ca exista si exceptii cum cele de la Curtici sau Oradea.

Mai jos gasiti o serie de imagini ale centrului proiectat de noi impreuna cu echipa intocmita de Subcontrol pentru ADETIM – Agentia de Dezvoltare Economico-Sociala Timis:

Imagine atasata: 3.jpg
Imagine atasata: 4.jpg
Imagine atasata: 5.jpg
Imagine atasata: 6.jpg
Imagine atasata: 7.jpg

Sursa: Plancontrol
0

#2 Useril este offline   dAImon 

  • Membru activ
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 3.720
  • Inregistrat: 25 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timi'

Postat 10 ianuarie 2010 - 17:25

Nu ai imagini de la Oradea? Pentru comparatie ..
0

#3 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 14 septembrie 2010 - 23:13

Sperante pentru asfaltarea drumului de Stanciova

18.06.2010

În cursul lunii trecute Primaria oraşului Recaş a redactat şi depus un proiect pentru asfaltarea drumului spre Stanciova.

În cazul aprobării proiectului lucrarea va fi finanţată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 125 - “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.

Sursa: recas.tion.ro
0

#4 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5.002
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 15 septembrie 2010 - 21:25

Cramele Recaş au făcut investiţii de 8 milioane de euro în podgorii şi utilaje

opiniatimisoarei.ro

Citeaza

Anul de criză 2010 a fost unul extrem de bun pentru Cramele Recaş. S-au făcut investiţii de opt milioane de euro, pentru că s-a profitat de situaţia economică defavorabilă şi s-au reuşit reduceri ale preţurilor de achiziţionare a produselor chiar şi cu 40-50%. Una dintre investiţii este o combină care recoltează boabele de struguri. Modernizarea va lăsa însă, în doi ani, zilierii care veneau în fiecare toamnă la Recaş, din toată ţara, fără obiectul muncii. Aproape totul se va face mecanizat.
Producţia de struguri la hectar în anul acesta a fost mai mică şi la Recaş, ca şi în toată Europa. 10 tone la hectar este producţia medie. „Estimăm peste 10 tone media pe hectar, cu diferenţă de la parcelă la parcelă şi de la soi la soi. În Italia, Austria, Ungaria, producţia e mult diminuată faţă de 2009. E o toamnă cum ne-o dorim, fără ploi, sper să ţină”, a spus Gheorghe Iova, director al Cramelor Recaş.
Una din investiţiile moderne din acest an este combina New Holland, care înlocuieşte munca a 200 de persoane care erau obişnuite să culeagă viile de la Recaş an de an. Investiţia a costat 200.000 de euro şi se estimează că va fi recuperată în doi ani. „Acum mai lucrează 300 de persoane din toată ţara la culesul viilor, jumătate sunt angajaţi permanent. Perspectiva este ca în 2012 să se închidă tot procesul de reconversie, pe toate cele 900 de hectare pe care le deţin Cramele vor fi vii tinere. În gândirea noastră este să mai achiziţionăm încă două combine în următorii ani şi atunci vor rămâne cu oamenii pe care îi avem tot timpul anului. Recoltatul va fi maşinizat. Totul este computerizat. Cu această combină nu rămân struguri nerecoltaţi, mai mari pierderi sunt cu muncitorii. În doi ani de zile e amortizată investiţia”, a precizat Iova.

Staţie de epurare performantă
Alţi 700.000 de euro au mers pentru staţia de epurare a podgoriei, o construcţie totată la standarde ridicate, a cărei manevrare se face prin computer, din birou. „Pentru noua staţie de epurare, în 10 zile spargem şampania. Avem vinificaţie verde la Recaş. Nici o podgorie din România nu are o staţie de epurare la nivelul celei din Recaş, complet automatizată, legată prin internet la producători, care vor vedea starea ei de funcţionare. Un singur om va verifica staţia, dacă i se pare că sunt defecţiuni. În rest totul se face din birou, de pe calculator. Preţul a fost de 700.000 de euro, iniţial era de un milion de euro, dar am prins preţuri foarte bune pe piaţă, datorită crizei”, a precizat Ioan Georgiu, acţionar la Cramele Recaş.
Acesta a explicat cum de s-a reuşit să se reducă preţurile la utilajele cumpărate astfel încât de la un preţ iniţial de 11 milioane de euro, să se facă economii de circa trei milioane de euro. „Am luat în acest an această hotărâre nebună de a investi atâta. Nu am dat dovadă de lipsă de prudenţă când am spus că facem investiţii de opt milioane de euro în acest an. Oricucine am negociat, utilaje, constructori, furnizori de echipamente, am putut să mergem până la 40 sau chiar 50 la sută din valoare. Investiţia era la 11 milioane euro, dacă nu era an de criză. Totul s-a făcut cu negocieri extrem de dure. Le spuneam că dacă vor să dea de lucru la oameni, noi atâta dăm pe utilaje şi atunci am făcut drumuri dese la producători până i-am adus unde am vrut noi. Sau dacă nu am reuşit, am ales alţi furnizori”, a adăugat Georgiu.

INVESTIŢII:
700.000 euro - staţia de epurare ultamodernizată
1.700.000 euro - modernizarea şi creşterea capacităţii complexului de vinificaţie
2.000.000 euro - surse proprii pentru înlocuirea sistemelor de de maşini din viticultură: tractoare, utilaje şi combină de recoltat;
2.500.000 euro - înfiinţare plantaţie vie pe 130 hectare

0

#5 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 24 octombrie 2010 - 13:24

Demarează proiectul pentru Centrul Intermodal de Transport Marfă

16.10.2009

Unul dintre cele mai importante proiecte ale CJ Timiş este pe punctul de a fi demarat. Este vorba de Centrul Intermodal Regional de Transport Marfa Timişoara. În aceste zile urmează a fi supus aprobării proiectul studiului de fezabilitate pentru punerea în valoare a investiţiei.

Valoarea totală a studiului de fezabilitate este de 80.000 de euro, din care 50.000 vor fi finanţaţi din fonduri Phare, restul banilor fiind asiguraţi din cofinanţarea CJT. Viitorul Centrul intermodal va fi situat între drumul naţional / european DN 6 (E 70) şi magistrala feroviară 900, la 9 km de intersecţia drumului expres propus pe direcţia Timişoara - Belgrad şi la 10 km de punctul de acces propus la autostrada Timişoara - Bucureşti (cca. 15 minute pe şosea). Centrul intermodal de transport marfăreprezintă o infrastructură specializată care permite managementul mărfurilor şi transferul facil al acestora de pe un mijloc de transport către altul. Spre exemplu, un container este adus în zona Timişoara pe calea ferată iar de aici, pe o distanţă mai scurtă, va fi transportat la destinaţie cu ajutorul camioanelor, transferul mărfii realizându-se în centrul intermodal.

Realizarea centrului se va face în două etape. În prima, investiţia va fi pusă în practică pe un teren aflat în proprietate publică, în suprafaţă de 29 de hectare, în cea de a doua etapă lucrările vor fi continuate pe un teren privat de 24 de hectare. Pe amplasamentul propus vor fi construite reţele de cale ferată de tip triaj, inclusiv racordarea la calea ferată magistrală, reţele rutiere, inclusiv racorduri la DN 6, platforme şi parcări, clădiri administrative şi pentru serviciile vamale, reţele de utilităţi. Valoarea totală a investiţiei va depăşi 400 de milioane de lei iar lucrările vor dura aproximativ doi ani.

Sursa: TiON
0

#6 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 16 decembrie 2010 - 20:21

Imi place ca fiecare comuna viseaza la cate un "aqualand", chiar daca nu sunt eligibili pentru a obtine finantare europeana pentru asa ceva.
0

#7 Useril este offline   cseh_17 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 12.062
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Bergisch-Gladbach / Köln

Postat 16 decembrie 2010 - 21:21

Sincer e prima oara in viata mea cand aud de comuna asta.... :clap2: :intrebare:
0

#8 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 16 decembrie 2010 - 21:45

Este sat si tine de Recas.
0

#9 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 29 decembrie 2010 - 18:04

Cramele Recas continua investitiile si pe vremuri de criza

29.12.2010

Cel mai cunoscut producător de vinuri din zona de vest a României, Cramele Recaş, a exportat cu 40 la sută mai multe vinuri în 2010, faţă de anul trecut. Investiţiile continuă, chiar dacă producţia de vinuri bănăţene a fost premiată cu numeroase medalii, pe plan intern sau internaţional.

Imagine atasata: DSC_5831.JPG

An bun pentru vinurile bănăţene. Cel mai cunoscut producător de vinuri din vestul ţării, Cramele Recaş, a avut în 2010 exporturi mai mari cu 40 la sută faţă de anul trecut. În anul 2010, timişenii din Recaş au investit în licoarea lui Bachus aproape opt milioane de euro, în timp ce producţia a fost de zece tone la hectar. Pentru anul 2011, cramele timişene se extind şi la Miniş, în judeţul Arad. Ioan Georgiu, director la Cramele Recaş, spune că au fost achiziţionate deja 22 de hectare de teren în Miniş, unde vor produce cele mai cunoscute vinuri ale companiei – Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet.

Produsele companiei Cramele Recaş sunt tot mai mult apreciate de consumatori, vinurile sunt premiate la numeroase concursuri naţionale şi, mai ales, internaţionale. La concursurile naţionale, vinurile de la Cramele Recaş au obţinut nouă medalii de aur şi 21 de argint, în timp ce la concursurile internaţionale au obţinut cinci medalii de aur, patru de argint şi 15 de bronz.

Iar cum succesul vine împreună cu obţinerea calităţii, şi exporturile realizate de societate au crescut cu aproape jumătate. „Nu este uşor să faci export, dar dacă ai calitate atunci nu este o problemă”, ne-a declarat Ioan Georgiu, director la Cramele Recaş.

Producătorul anului 2010 nu stă rău nici la capitolul turism. Peste 22.000 de turişti au vizitat în 2010 podgoria din Recaş

Sursa: TiON
0

#10 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 17 aprilie 2011 - 11:35

Iata si roadele investitiei...


Vinul alb din Banat, declarat cel mai bun vin sec din lume

10.03.2011

Verdictul, care ne onoreaza, a fost dat la "Vinalies Internationales", cel mai prestigios concurs din Franta si unul dintre cele mai importante din domeniu. In total, trei soiuri romanesti au obtinut medalii de aur si argint.

Cel mai bun este totusi cel alb si nu o spun niste profani, ci 100 de degustatori internationali.

Marii somelieri ai lumii au votat extrem de extaziati vinul romanesc din podgoria Recas drept cel mai bun din cele 3.300 de licori prezente in concurs.

Dupa ce a gustat din licoarea minune, ministrul Agriculturii a dat frau liber imaginatiei.

"Este precum o doamna, un model, un fotomodel, care este imbracata in catifeaua chinezeasca rosie care uneori ii aluneca de pe picior", spune Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii.

Specialistii au acordat cea mai inalta distinctie primita vreodata de Romania unui cupaj de 5 soiuri de vita de vie, obtinute in Banat.

Medalie de aur a luat si podgoria Murfatlar, iar Feteasca Neagra de Segarcea a obtinut argintul.

Vinul vedeta de la Recas este obtinut din via intinsa pe doua dealuri. Practic, strugurii sunt rasfatati toata ziua de razele soarelui. Clima este similara cu cea din zona Bordeaux, iar solul este pietros, bogat in fier.

In Romania doar 206.000 de hectare din totalul de 9 milioane sunt cultivate cu vita de vie.

Sursa: StirileProTv + VIDEO!
0

#11 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5.002
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 30 martie 2012 - 05:57

Cramele Recas: Povestea englezului care a ajuns să producă vin pentru Tesco

zf.ro

Citeaza

Philip Cox este unul dintre acţionarii Cramele Recaş, producător de vin cu o cifră de afaceri de aproximativ 18 mil. euro anul trecut, care a plecat din Marea Britanie la începutul anilor '90, dar s-a întors indirect, prin intermediul companiei pe care acum o deţine şi care livrează către Tesco. Tesco este unul dintre cei mai mari retaileri din lume, iar cele 1 mil. de sticle livrate de Cramele Recaş în primul an de contract (2011) reprezintă un pas important în dezvoltarea exporturilor româneşti de vin care sunt extrem de scăzute comparativ cu potenţialul.

"Prima dată am lucrat în industria berii. Am avut o firmă de import a berii Heineken, care a mers foarte bine, dar m-am gândit să încep şi exporturile pentru a putea să schimb lei în valută", spune Philip Cox.
Cum familia sa avea magazine de vin de lux în Anglia, şi-a propus să încerce să exporte vin, însă s-a lovit de reticenţa producătorilor de la acea vreme, majoritatea de­ţi­nuţi de stat. A mers totuşi cu vinuri româ­neşti în Anglia, iar după un an a fost angajat de nemţii de la Carl Reh (producător de vinuri) pe poziţia de director general. A stat aici mai mult timp, iar la începutul anilor 2000 a decis să plece şi a luat de la stat producătorul de vin. Aşa a început să dezvolte afacerea Cramele Recaş.
"Este atât de greu să transformi o firmă de stat în ceva viabil", îşi aminteşte Philip Cox.


Cum arată după transformare

Recaş, care deţine 970 de hectare de viţă-de-vie în judeţul Timiş, reprezintă un grup de trei companii, Cramele Recaş SA (care deţine crama), Cramele Recaş Prod (care deţine via) şi Cramele Recaş Group (care se ocupă de comerţ şi distribuţie), a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 18 mil. euro, în creştere cu 30% comparativ cu 2010. Potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe, în 2010 Recaş (cu numai una dintre firme) s-a aflat pe locul şapte în topul celor mai mari producători de vin de pe piaţa locală.

Pentru 2012 compania şi-a propus o creştere de 22%, iar în primul trimestru estimează un plus de 25% al businessului.
Recaş se numără printre cei mai mari exportatori de vin de pe piaţa locală, potrivit datelor prezentate, aproximativ 40% din livrări făcându-se la export în state precum Marea Britanie, SUA, Japonia, Suedia, Canada, Estonia, Slovacia.

Pe lângă familia Cox, din acţionariatul producătorul de vin mai fac parte Gheorghe Iova şi Ioan Georgiu.
Philip Cox se gândeşte să cumpere în perioada următoare 200 de hectare de teren cu viţă-de-vie sau pe care se poate planta, extinderea fiind susţinută de cererea tot mai mare atât pentru piaţa internă, cât şi de la export.


O perioadă favorabilă exporturilor

Omul de afaceri este de părere că perioada actuală este favorabilă exporturilor de vin, deoarece statele din emisfera sudică, importanţi concurenţi ai producătorilor europeni, se confruntă cu probleme legate de monedele proprii, ceea ce oferă posibilităţi europenilor, inclusiv producă­torilor români.
În ultimii ani, România nu s-a poziţionat ca o ţară exportatoare de vin, producţia fiind aproape integral absorbită de piaţa internă.
Mai mult, clasată pe locul zece în lume după suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie, România se situează abia pe locul 32 în topul exportatorilor de vin, cu livrări mai mici de 100.000 de hectolitri anual, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV), fiind depăşită de toate statele vecine, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.

0

#12 Useril este offline   Wegmann 

  • Membru Gold
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 2.266
  • Inregistrat: 09 decembrie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Erlangen/Nürnberg

Postat 30 martie 2012 - 09:20

Citeaza

...fiind depăşită de toate statele vecine, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia


Interesant. Vinuri din RO, HU, BG gasesti in supermarketurile din Germania. Cele din MD probabil merg in primul rand inspre Rusia. Insa eu inca n-am vazut in viata mea un vin sarbesc! Oricum, chiar daca la hectolitri ne depasesc altii, cel putin vinurile romanesti nu-s din alea la Tetrapack!
0

#13 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5.002
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 29 iunie 2013 - 17:17

Citeaza

CJ Timiş va prelua herghelia de la Izvin

Titu Bojin: „Noi ne gândim inclusiv la activitatea sportivă a hergheliei şi posibilitatea de a o transforma în punct de atracţie turistică”

Herghelia de lângă Timişoara a ieşit, în ultimul timp, de pe harta judeţului, acolo fiind organizate din ce în ce mai puţine activităţi care să pună calul în prim-plan şi competiţiile ecvestre.

Acum, însă, Consiliul Judeţean Timiş vrea să preia această herghelie şi să o transforme într-un punct de atracţie turistică. „Vrem să preluăm herghelia de la Izvin. Va rămâne cu un nucleu de cai şi va rămâne cu o suprafaţă de teren de 700 de hectare. În momentul acesta e la Păduri. Noi ne gândim inclusiv la activitatea sportivă a hergheliei şi posibilitatea de a o transforma în punct de atracţie turistică. Cred că acolo sunt în jur de 400 de cai. Ei sunt acum în proces de intabulare a tot ceea ce înseamnă suprafeţe de teren, clădiri, şi când sunt gata vor fi transmise către noi”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.

sursa
0

#14 Useril este offline   mile 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8.831
  • Inregistrat: 08 octombrie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Regiunea Banat
  • Interese:Navigatia pe Bega, tramvaie si firobuze

Postat 29 iunie 2013 - 17:38

Ca si o parere personala, nu va face CJT "multa branza" cu aceasta herghelie. Este mare pacat ca o gramada de herghelii din Romania au disparut de pe harta, locul lor fiind luat de herghelii private, mai mici si nu foarte multe la numar. Insa este un semn bun ca aceste herghelii private au aparut! Intr-un astfel de domeniu doar initiativa privata poate aduce rezultate remarcabile. In aceasta activitate sunt necesare fonduri financiare considerabile, multa munca si mai ales este nevoie de FOARTE MULTA DRAGOSTE fata de animale si mai ales fata de cai. Fara aceasta dragoste nu va iesi nimic deosebit. Iar aceasta iubire fata de cai se cultiva din generatii in generatii si nicidecum printr-o hotarare administrativa....

Am fost in weekend-ul trecut (23 iunie 2013) intr-o localitate de langa Zrenjanin unde s-a desfasurat o etapa a Campionatului Voivodinei la calesti, traseu presarat cu porti. Foarte multi spectatori si vreo 11-12 echipaje cu calesti din aproximativ tot atatea herghelii, de pe teritoriul Voivodinei fiind cele mai multe. Organizarea generala a fost oarecum mai slaba decat ceea ce am vazut acum 2 ani in Ungaria la Hodmezovasarhely, eveniment de care am fost incantat si despre care am relatat pe forum...

Dar poate este un REinceput si la noi...Vom vedea!...

Aceasta postare a fost editata de mile: 29 iunie 2013 - 19:41

1

#15 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 9.957
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 29 iunie 2013 - 19:21

Asteptam relatari si din Zrenjanin. :coolspeak:
0

Arata acest topic


Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi