STP Timișoara Forum: Jimbolia - STP Timișoara Forum

Salt la continut

Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Jimbolia

#1 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 21 septembrie 2010 - 10:17

Jimbolia

(în germană Hatzfeld, în maghiară Zsombolya, în sârbă Žombolj/Жомбољ, în bulgara bănățeană Džimbolj)
Imagine postata

Populatie (in 2002) - 11.136 locuitori
Atestare documentară (din 1333)
Locatie - la intersecția unor căi de comunicație ce fac legătura dintre România și Serbia, fiind și punct de frontieră feroviar și rutier la granița dintre cele două țări. Este legat de Timișoara prin DJ 59A și linia ferată Kikinda (SR) - Jimbolia - Timișoara

Imagine postata
____________________________________________________________


Primaria Jimbolia vrea parc de wellnes in valoare de 9 milioane de euro

20.09.2010

Municipalitatea din Jimbolia are planuri mari pentru dezvoltarea localităţii. Iar cum Ungaria este aproape, experienţa vecinilor în materie de centre de recreere a stimulat ideile conducerii oraşului timişean.

Primăria a pus la punct un proiect de finanţare din fonduri europene pentru ridicarea la Jimbolia a unui centru de wellness. A fost întocmit un studiu de fezabilitate, zona este ideală având în vedere numeroasele bălţi, doar banii mai lipseau. În consecinţă, a fost scris un proiect de finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro cu finanţare din fonduri europene.
Proiectul nu a trecut de jurizare. Primăria a fost oarecum fericită că iniţiativa nu s-a realizat! Aceasta din cauza crizei economice. „Având în vedere că era vorba de un proiect care ar fi adus profit, am aflat că primăria ar fi trebuit să vină cu o cofinanţare de 50% din valoarea banilor. Iar noi nu am fi putut să facem faţă la o asemenea sumă”, a declarat primarul Jimboliei, Gabor Kaba. Pentru construcţia centrului de wellness, municipalitatea ar fi participat cu un teren de 110 hectare, din care peste 60 de hectare sunt acoperite cu bălţi. Totuşi ideea nu a fost abandonată şi poate prinde contur în perioada următoare. „Studiul de fezabilitate există, de ce nu ar putea să fie folosit? În acest moment suntem în discuţii avansate cu un investitor privat care dispune de fonduri şi care doreşte înfiinţarea acestui centru de wellnes”, a mai spus Kaba. El a luat ca exemplu experienţa vecinilor din Ungaria pentru lansarea proiectului. Acolo asemenea centre există şi funcţionează de mai mult timp.

Sursa: TiON
0

#2 Useril este offline   Florin.B RATT 

  • STPT Forum Admin
  • Grup: Admin
  • Postari: 27.038
  • Inregistrat: 06 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:RATT

Postat 22 septembrie 2010 - 18:20

Cam nehotarata primaria: ar vrea centrul respectiv, dar e mai bine ca nu se face, neavand bani. :coolspeak:
0

#3 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 22 septembrie 2010 - 18:33

Iata si niste edili optimisti care pot sa priveasca pozitiv si nerealizarile. :coolspeak:
0

#4 Useril este offline   Wegmann 

  • Membru Gold
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 2.275
  • Inregistrat: 09 decembrie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Erlangen/Nürnberg

Postat 13 decembrie 2010 - 16:05




Mi-a scapat atunci stirea, insa iata ca nici Jimbolia nu doarme!

Primăria din Jimbolia a atras până acum peste 15 milioane de euro de la Uniunea Europeană pe diferite programe. Potrivit primarului Kaba Gabor, unul din secrete a fost atragerea banilor în trepte, mai întâi au fost întocmite proiecte mici pentru seminarii şi întruniri de informare, iar când s-a prins gustul banilor europeni şi s-a cumulat o anumită experienţă s-au făcut proiecte mari. „Am crezut că această sursă de bani este o felie importantă care poate să ajute bugetul local. Interesul echipei de la primărie s-a îndreptat către toate feliuţele de finanţare. La început proiectele au fost cele transfrontaliere cu Serbia, tabere şi diferite întâlniri, mai târziu am trecut la lucruri palpabile. Spre exemplu am cumpărat o maşină de stins incendiile de 250.000 de euro. Într-un proiect Phare am modernizat staţia de tratare a apei, un proiect foarte important în urma căruia avem una din cele mai moderne staţii din ţară”, explică primarul Kaba Gabor.

Investiţii făcute cu cap

Programul Operaţional Regional 2007-2013 nu a însemnat pentru Primăria Jimbolia altceva decât un borcan cu miere din care se poate înfrupta. Astfel, specialiştii au întocmit proiectele şi primăria este aproape de a atrage şapte milioane de euro pentru 12 kilometri de străzi orăşeneşti, 14 kilometri de piste de biciclete şi peste 100 de camere de supraveghere a traficului. Spitalul din Jimbolia şi căminul pentru persoane cu dizabilităţi vor atrage aproape două milioane de la Uniunea Europeană, iar tot din bani europeni va fi făcută o seră de legume. Produsele de aici vor fi folosite pentru a fi hrăniţi bolnavii de la spital. Un alt proiect european important este împădurirea a 22 de hectare de pădure la marginea oraşului.


Link


0

#5 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 28 martie 2011 - 18:56

Jimbolia ar putea sta pe milioane de barili de titei

28 martie 2011

O evaluare preliminară făcută în zona câmpurilor petrolifere de la Jimbolia, din judeţul Timiş, indică existenţa unor rezerve de hidrocarburi care pot ajunge chiar şi la 6 milioane de barili.

Imagine atasata: jimbolia600x340.jpg

Considerată altădată cea de-a doua zonă petroliferă a ţării, Câmpia de Vest şi-a secătuit în bună măsură rezervele de hidrocarburi, exploatate intens în ultimele decenii. Natura pare să nu-şi fi spus însă ultimul cuvânt în Timiş, o evaluare preliminară a unui zăcământ din apropiere de Jimbolia relevând că oraşul din Timiş ar putea sta pe o adevărată mare de ţiţei.

„În cadrul structurii de la Jimbolia a fost pus în evidenţă un zăcământ de ţiţei parafinos, de foarte bună calitate. Evaluarea preliminară indică existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili şi care pot ajunge chiar la 6 milioane de barili.Marea provocare pentru 2011 este de a găsi cele mai bune soluţii pentru exploatare în condiţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului. În urma testelor din 2010, am evidenţiat existenţa unor nivele saturate cu amestecuri de gaze bogate cu CO2, cu înaltă presiune, iar în acest moment suntem în faza în care derulăm diferite studii pentru a identifica cele mai potrive soluţii pentru exploatarea petrolului subiacent în condiţii de siguranţă”, a declarat Bogdan Popescu, Managing Director Zeta Petroleum România, compania care exploatează cele două câmpuri petrolifere din zona Jimbolia.

Existenţa rezervelor de petrol şi gaze de aici este cunoscută încă din anii ’80, atunci când au fost descoperite câmpurile de la Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest. Zeta Petroleum efectuează prospecţiuni în această zonă încă din 2008, pe o suprafaţă concesionată de circa 24 km2. “Marea provocare pentru 2011 este de a găsi cele mai bune soluţii pentru exploatare în condiţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului”, a mai arătat Bogdan Popescu.

Sursa: TiON
0

#6 Useril este offline   Wegmann 

  • Membru Gold
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 2.275
  • Inregistrat: 09 decembrie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Erlangen/Nürnberg

Postat 28 martie 2011 - 20:01

Sondele de la Sandra mai lucreaza sau au epuizat acolo deja totul?
0

#7 Useril este offline   cseh_17 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 12.424
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Bergisch-Gladbach / Köln

Postat 28 martie 2011 - 20:12

Sandra nu cred ca mai are ceva... Insa Cheresturul da! Este singura (si cea mai vestica) sonda funtionala din zona... Si e ultima din complexul care isi avea centrul la Pordeanu...
Eu atat am mai vazut inafara de Jimbolia, in Timis...
0

#8 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 30 martie 2011 - 19:36

Stau pe un sac de bani. Locuitorii din Jimbolia, noii "Ewing" de Romania

29.03.2011

Fericitii sunt cateva sute de familii din Timis si Buzau. Geologii au descoperit in pamanturile acestora doua rezerve mari de petrol si gaze naturale. Proprietarii au inceput sa isi faca visuri de imbogatire, daca exploatarea va incepe anul acesta.

Si statul o sa castige sute de milioane de dolari din taxe. Cu multi someri si un buget tot mai sarac, orasul Jimbolia se intinde de fapt pe o mare de dolari ! Un proiect al unei companii petroliere din Bucuresti scoate la iveala faptul ca in subteran exista rezerve de titei de pana la 6 milioane de barili. Localnicii au inceput deja sa spere.

Autoritatile locale stiu despre existenta acestei comori inca de pe vremea lui Ceausescu, insa pana acum, nimeni nu a incercat sa o scoata la suprafata. Sarbii impart si ei aceeasi bogatie numai ca profita de ea deja de 20 de ani. Daca ne vom apuca de treaba si noi, statul va castiga in final din redeventa 66 milioane de dolari.

Si cei din localitatea Boboc, judetul Buzau, spera sa se imbogateasca repede. Aici, a fost descoperita o rezerva de gaze. Studiile au aratat ca se afla aproape 800 de milioane de metri cubi sub aceste pamanturi. Specialistii spun ca aceasta cantitate ar putea suplini importurile de gaze ale Romaniei pentru urmatorii 4-5 ani. In ambele zone exploatarile ar putea incepe in acest an.

Sursa: ProTv + VIDEO
0

#9 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 31 martie 2011 - 21:43

Țiţei de un miliard de dolari la Jimbolia

Joi 31 mar 2011

Zeta Petroleum a descoperit o adevărată mină de aur în zona oraşului de la graniţă. Pe cele două câmpuri din jurul Jimboliei specialiştii estimează că ar exista între 1,3 şi 6 milioane de barili de ţiţei.

Imagine atasata: 4.jpg

Extracţiile de petrol şi gaze naturale de la Jimbolia erau în vogă la începutul anilor 80, însă au fost abandonate după Revoluţie. Compania Zeta Petroleum, care se ocupă cu dezvoltarea, exploatarea şi evaluarea câmpurilor de petrol şi gaze a revenit în zonă pentru cercetări, anul trecut. Veştile au fost cât se poate de bune pentru compania care a descoperit în subteran rezerve de ţiţei între 1,3 şi 6 milioane de barili. A concesionat terenurile pentru a începe scoaterea la suprafaţă a „aurului negru”.
taguri

„Se pare că au găsit în subteran ţiţei în valoare de 1 miliard de dolari. Cred că puteţi să îmi spuneţi Ewing Kaba. Lăsând gluma, este o ştire importantă pentru Jimbolia. Odată cu punerea în funcţiune a exploatării, se vor crea locuri de muncă pentru localnici, iar bugetul local se va îmbogăţi de pe urma taxelor plătite de companie”, a spus Kaba Gabor, primarul din Jimbolia.

E o meserie mizerabilă

Ionel Florea, fost sondor-şef, îşi aminteşte cu nostalgie de perioada în care se lucra la foc continu pentru extragerea ţiţeiului. „Înainte de Revoluţie a fost viaţă frumoasă. Chiar dacă munca de sondor este mizerabilă. Se lucrează în noroi, umezeală, nu există sărbători, nici Crăciun, Paşte sau Anul Nou. Se lucra non-stop pentru că trebuia asigurată mentenanţa. Se lucra în stres şi era pericol de accidente. Nu conta că erau -20 de grade sau plus 40”, a spus Ionel Florea, pensionat la cerere din cauza problemelor de sănătate.

Fostul angajat de la Foraj Sonde Zădăreni ne-a însoţit pe câmpurile de la Jimbolia Vest, pe care s-a lucrat până în 1997, dar care au fost abandonate apoi. Este unul din locurile despre care geologii şi specialiştii de la Zeta Petroleum susţin că se află o bogăţie importantă de ţiţei. „S-a ştiut întotdeauna că există ţiţei mult. A avut presiune mare înainte să se închidă sonda”, a mai afirmat Ionel Florea.

S-a furat tot ce s-a putut

În urma dezafectării sondelor nu a mai rămas nimic, absolut totul a fost furat şi dus la fier vechi. Chiar şi firele de electricitate de pe „drumul petrolului” au dispărut. Rezervoare de zeci de tone au fost cărate la topit, şapte turele imense au fost cărate pe rând. Singurele semne că aici au existat cândva sonde sunt dâmburile şi faptul că tarlaua nu a fost redată agriculturii. În unele locuri contaminate nici nu va mai creşte ceva.

„În mod sigur mai este petrol în România, deoarece ţara noastră nu a fost explorată cum trebuie, ci doar la suprafaţă, nu în profunzime. Marea provocare este găsirea celor mai bune soluţii pentru exploatare în condiţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului”, a spus Bogdan Popescu, director pe România al Zeta Petroleum. Aceasta este o firmă creată în 2005 în Marea Britanie. Obiectul lor de activitate este explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale, în special în Europa de Est.

Sârbii forează de 20 de ani

Bogăţia este împărţită cu vecinii sârbi din localitatea Srbska Crna, care însă lucrează la exploatare de aproape 20 de ani. „S-a făcut o mare greşeală că s-a abandonat forarea. Pe vremuri s-a lucrat dificil, dar acum sunt echipamente mai moderne”, a declarat Petre Stănică, fost director la schele Zădăreni.

Sursa: Adevarul
0

#10 Useril este offline   dAImon 

  • Membru activ
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 3.854
  • Inregistrat: 25 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timi'

Postat 31 martie 2011 - 22:04

Dacă lucrarea nu se va da pe mâna vreunei companii străine, statul ar putea da o lovitură extraordinară de imagine. Extragem petrol şi după rafinare vindem benzina la un preţ minim ... ar fi o gură imensă de oxigen pentru transportatori.
0

#11 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 31 martie 2011 - 22:20

Fiind foarte aproape de granita, probabil va fi nevoie si de un accept din partea sarbilor pentru extragerea acestor zacaminte. Presupun ca la fel pot si ei sa instaleze o sonda la cateva sute de metri peste granita si sa extraga aceleasi zacaminte din aceeasi sursa.
0

#12 Useril este offline   dAImon 

  • Membru activ
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 3.854
  • Inregistrat: 25 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timi'

Postat 31 martie 2011 - 23:07

Păi nu scrie în articol că ei deja forează la Srbska Crna? Nu e vorba de acelaşi zăcământ?
0

#13 Useril este offline   Doppler 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.186
  • Inregistrat: 14 februarie 11
  • Sexul:masculin

Postat 01 aprilie 2011 - 00:39

Este ceva tipic pt Romania, sa asteptam mai mult de 20 de ani ca sirbii sa extraga petrol pina cind noi ne hotarim sa atacam "rezerva strategica".

Intrebarea ar fi cum ajunge petrolul de la o rafinarie? Care este cea mai apropiata?
0

#14 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 02 aprilie 2011 - 21:58

Britanicii de la Zeta Petroleum au "redescoperit" rezerve de petrol şi gaze de cel puţin 200 de milioane de dolari în Timiş, pe două câmpuri abandonate de Petrom şi Romgaz

1 aprilie 2011

"Există şanse ca rezervele de ţiţei de la Jimbolia să fie de 6 milioane de barili, iar la Boboc să găsim resurse importante de gaze, posibil mai mari decât rezervele pe care ne bazăm" - Bogdan Popescu, directorul Zeta Petroleum România.

Două zăcăminte convenţionale de rezerve energetice strategice (petrol şi gaze), abandonate în judeţul Timiş, la Jimbolia şi Bobocu, în anii 90, de Petrom şi Romgaz ,au fost concesionate, în anul 2007, de firma britanică Zeta Petroleum. Zăcămintele convenţionale nu necesită condiţii (investiţii) speciale de exploatare, cum se întâmplă în cazul zăcămintelor neconvenţionale (ex.: câmpurile petroliere din zona arctică).

După obţinerea avizelor necesare, Zeta se pregăteşte, acum, să exploateze peste 1 milion de barili de ţiţei de la Jimbolia şi cel puţin 750 de milioane de metri cubi de gaze la Bobocu. În total, o valoare de aproximativ 200 de milioane de dolari, din care firma Zeta va câştiga aproximativ jumătate, restul fiind cheltuieli de exploatare şi taxe. Bogdan Popescu, directorul Zeta Petroleum România, declară, pentru gândul, că acesta este scenariul pesimist: "Există 10% şanse ca rezervele de ţiţei de la Jimbolia să se cifreze la 6 milioane de barili, iar la Boboc să găsim resurse mari de gaze, posibil mai mari decât rezervele pe care ne bazăm", spune Popescu.

Sursa: Banateanul
0

#15 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 07 aprilie 2011 - 18:47

Vis spulberat: petrolul de la Jimbolia nu va imbogati localnicii din zona

7 aprilie 2011

Faptul că în vecinătatea oraşului Jimbolia există un zăcământ ce ar putea ajunge la 6 milioane de barili de ţiţei a alimentat imaginaţia locuitorilor din zonă. Bogăţia din adânc a fost brusc translatată în mintea multora la suprafaţă, sub forma unor perspective care mai de care mai atractive privind dezvoltarea economică.

Mult mai moderat e însă optimismul celor care intenţionează efectiv să scoată la lumină comoara de aur negru din subsol. Cu toate că existenţa zăcământului de ţiţei din Timiş a dat naştere unor previziuni optimiste cu privire la dezvoltarea economică a zonei, petroliştii companiei de exploatare sunt reţinuţi, considerând că nu va fi uşor ca bogăţia din subsol să se şi transforme în profit.

„S-au spus tot felul de prostii, că va creşte costul terenurilor în zonă, că vor apărea nu ştie câte locuri de muncă sau că ne fură sârbii din zăcământ. Realitatea e mult mai simplă. Ţiţeiul există, rămâne de văzut în ce condiţii poate fi el extras şi exploatat. Şi, mai ales, cât din cantitatea din subsol va putea fi scoasă la suprafaţă, deoarece întotdeauna cel puţin 35-40 % rămâne în pământ”, a declarat Bogdan Popescu, manager pe România al companiei britanice Zeta Petroleum.

Tonul mai reţinut al celor care se ocupă de exploatarea zonei are şi o explicaţie concretă. Pe 9 noiembrie 2010, cei de la Zeta Petroleum forau primul puţ, o primă tentativă de evaluare concretă al potenţialului de producţie pe care îl are zăcământul aflat la 40 de kilometri de Timişoara. Pe 6 decembrie, însă, prospecţiunile au trebuit să fie abandonate, din cauza presiunii mari de bioxid de carbon. “Am întocmit un plan anual de exploatare, prezentat Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale, cea care avizează şi monitorizează toate activităţile din domeniul exploatării petrolului şi gazelor. Trebuie să facem şi un studiu în care să ne prezentăm concluziile după primul foraj, şi intenţiile viitoare, dacă ne gândim să mergem sau nu mai departe”, arată Bogdan Popescu.

Desigur, cei de la Zeta Petroleum vor continua exploatarea chiar dacă totalul costurilor pe care aceasta îl reprezintă este apreciabil. Dealtfel, acesta a fost şi motivul pentru care exploatările de acum două decenii au fost abandonate.

Faptul că solul de la Jimbolia este bogat în zăcăminte de petrol nu mai este de mult un secret, acelaşi zăcământ fiind anterior perforat cu două sonde de către cei de la Petrom. După exploatarea zăcământului de gaz, situat la 1900 de metri adâncime, şi epuizarea lui, s-a considerat însă că încercarea de a scoate şi ţiţeiul la suprafaţă este mult prea costisitoare aşa încât totul a fost abandonat.

Existenţa celorlalte câmpuri petrolifere din judeţele Timiş şi Arad, cu exploatări la Sânpetru, Grabaţi, Satchinez sau Turnu, precum şi preţul redus, la acea vreme, al barilului de petrol n-au reprezentat decât un argument în plus pentru ca, în 1997, sondele să fie lăsate de izbelişte. “La acea vreme într-adevăr nu era rentabilă o exploatare de acest fel. Trebuia săpat la aproape 2700 de metri până la rezervorul de ţiţei. Forajul era îngreunat şi de faptul că solul nu are permeabilitate aici, iar rezervorul trebuie şi el acidizat şi fracturat. În condiţiile de acum, însă, am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că este o investiţie care merită făcută”, spune managerul pe România al companiei britanice.

Un fapt care vorbeşte de la sine despre valoare zăcământului, în condiţiile în care cei de la Zeta Petroleum apreciază că totalul sumelor ce trebuiesc investite – aici fiind incluse şi cheltuielile cu activităţile de testare – se ridică la nu mai puţin de 10 milioane de euro.

Cu toate că s-a vorbit de cantităţi cuprinse între ceva mai mult de 1 milion şi 6 milioane de barili de ţiţei, petroliştii inclină să creadă că prima cifră este cea mai apropiată de realitate.

Potrivit estimărilor companiei ce exploatează câmpul de la Jimbolia, zăcământul ar putea da de lucru petroliştilor timp de 5-6 ani. “În acest domeniu nu există niciodată un fapt cert. Sapi, fără să ştii exact ce şi, mai ales cât, este acolo jos. În plus, un zăcământ nu poate fi niciodată exploatat în întregime. Estimez că vom putea trece pe profit abia după 3-4 ani, şi că exploatarea ne va aduce un plus de 15% faţă de investiţie”, a concluzionat Bogdan Popescu.

Sursa: TiON
0

#16 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 20 mai 2011 - 10:36

Comoara de la Jimbolia mai trebuie sa astepte

20 mai 2011

Fie că e vorba de unul sau şase milioane de barili, ţiţeiul aflat în subsolul judeţului Timiş nu va putea fi extras prea curând. După eşecul primei sonde, compania care exploatează zăcământul estima un nou foraj la sfârşitul acestui an sau începutul celui următor. Un pronostic care s-a dovedit, până la urmă, mult prea optimist.

După ce intrase în atenţia opiniei publice în urmă cu aproape două luni, când anunţaseră (re)descoperirea unui zăcământ de ţiţei parafinos de foarte bună calitate în vecinătatea Jimboliei, compania britanică Zeta Petroleum şi subsidiara ei din România a revenit în prim planul ştirilor economice odată cu tranzacţia încheiată zilele trecute, prin care era preluată de australienii de la Key Petroleum, cu operaţiuni petroliere din Italia până în Surinam şi din Tanzania în Australia.

Cum asta se traduce prin posibilităţi financiare mai consistente, era de aşteptat ca şi posibilităţile de exploatare a zăcămintelor aflate în portofoliul Zeta Petroleum, printre care şi cel aflat la circa 40 km de Timişoara, să crească corespunzător. La Jimbolia, însă, ţiţeiul din zăcământul estimat la o cantitate cuprinsă între 1,5 şi 6 milioane de barili, mai are de aşteptat până a ajunge în sfârşit la suprafaţă.

„Marea provocare pentru 2011 este de a găsi cele mai bune soluţii pentru exploatare în condiţii de maximă securitate a operaţiilor petroliere şi de protecţie a mediului”, declara, la sfârşitul lunii martie, Bogdan Popescu, managerul pe România a celor de la Zeta Petroleum.

O exploatare pe care petroliştii se văd acum nevoiţi să o amâne pentru un termen nedefinit. „Anul acesta nu putem face nimic. Prima sondă, Jimbolia 1, a trebuit abandonată din cauza unei pungi de bioxid de carbon la mare presiune. Până la sfârşitul anului va trebui să înaintăm un raport către ANRM, Agenţia Naţională de Resurse Minerale, în care să prezentăm situaţia. Urmează ca apoi ANRM să-şi dea avizul cu privire la viitoarele operaţiuni. În momentul de faţă nu ştiu ce vom face, dacă va fi nevoie de o proiecţie seismică adiţională sau vom da o sondă nouă”, a prezentat situaţia Bogdan Popescu.

Concesiunea din judeţul Timiş a Zeta Petroleum cuprinde două câmpuri cu acumulări de petrol şi gaze, descoperite în anii ‘80, Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest, în suprafaţă de aproape 24 km pătraţi.

Sursa: TiON
0

#17 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10.244
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 23 ianuarie 2012 - 14:08

Proiect de infrastructura cu valoare record pentru Jimbolia :P

23 ianuarie 2012

Consiliul Local al oraşului Jimbolia a demarat un proiect care se desfăşoară timp de 18 luni, bugetul total pentru implementarea acestuia ajungând la suma de 23.569.901,62 lei, din care 18.665.219,20 lei asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi a Guvernului României şi 400.805,52 lei contribuţia proprie în proiect.

Imagine atasata: jimbolia-ok-600x450.jpg

Proiectul cu titlul “Modernizare străzi, înfiinţare piste pentru biciclete şi modernizare iluminat public în oraşul Jimbolia” se desfăşoară în perioada ianuarie 2012 – iunie 2013 şi urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a serviciilor publice – reabilitarea străzilor din interiorul localităţii Jimbolia, extinderea şi modernizarea sistemului public de iluminat precum şi construirea şi amenajarea de culoare speciale pentru biciclişti. Concret, se urmăresc modernizare a 11.250 m drumuri, înfiinţare piste pentru biciclete – 14.650 m, modernizare iluminat public – 1.270 puncte luminoase.

Aceste lucrări vor conduce la beneficii pe termen lung pentru comunitate: creşterea calităţii infrastructurii rutiere a oraşului Jimbolia; promovarea modalităţii de transport nepoluant (pistele pentru biciclişti) şi diminuarea nivelului de zgomot şi vibraţii cauzate de traficul urban; îmbunătăţirea serviciilor urbane la nivel local; extinderea şi modernizarea sistemului public de iluminat urban şi alinierea acestuia la normele interne şi internaţionale în vigoare; accesul egal al cetăţenilor la servicii fizice de bază; montarea unui echipament de informare şi comunicare în central oraşului pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii, toate contribuind la îmbunătăţirea calităţii standardului de viaţă a populatiei din Jimbolia.

Sursa: TiON
0

Arata acest topic


Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi